Nivelul de insolaţie este cantitatea de energie solară care pătrunde în atmosferă şi cade pe suprafaţa pământului. Această cantitate de energie variază în funcţie de latitudine, altitudine şi perioada anului. Nivelul de insolaţie este de obicei exprimat ca medie anuală sau lunară, în killowaţi-oră pe metru pătrat. Pentru a corela mai uşor această mărime cu consumul zilnic de energie termică, nivelul de insolaţie se exprimă ca medie lunară în kWh/m2/zi.
Nivelul de insolaţie se poate determina în funcţie de coordonatele
geografice, cu ajutorul unor hărţi de insolaţie. O astfel de hartă,
prezentată alături, împarte ţara noastră în mai multe zone de
însorire. Această hartă reprezintă zonarea României în funcţie
de nivelul mediu anual de insolaţie. Valorile zilnice obţinute
împărţind valoarea medie anuală la numărul de zile dintr-un an,
reprezintă valori medii. Dimensionarea unei instalaţii solare se
poate face şi la valoarea medie anuală raportată la numărul de zile
dintr-un an, însă în acest caz instalaţia va produce căldură în exces
pe perioada de vară.
Pentru o dimensionare economică a instalaţiilor solare pentru
apă caldă, este indicat să se folosească nivelul mediu de insolaţie
a lunilor martie - octombrie. Valorile medii lunare a nivelului de
insolaţie se pot extrage din tabele sau din grafice. Un astfel de
grafic este prezentat alături. Tabelele cu valori medii lunare nu
diferă de grafice decât prin modul de prezentare a informaţiei.
Folosind valorile tabelate se pot ridica grafice.
Graficul prezentat alături reprezintă valoriile medii lunare ale insolaţiei pentru municipiul Bucureşti. În acest caz, valoarea medie a însolaţiei lunilor martie - octombrie este de 4,56 kWh/m2/zi, media anuală fiind de 3,56 kWh/m2/zi. După cum se observă din grafic, valoarea maximă este de 6 kWh/m2/zi. Dacă am dimensiona instalaţia ţinând cont de media anuală, în luna iulie aceasta ar produce un surplus de căldură de 70%. Comparativ, dacă dimensionăm ţinând cont de media lunilor martie - octombrie, surplusul de energie generat se reduce la 30%.
În cazul instalaţiilor solare care furnizează şi o parte din energia termică necesară încălzirii spaţiilor de locuit, dimensionarea se face la o valoare egală sau inferioară mediei anuale. Surplusul de energie de pe perioada verii poate fi folosit la încălzirea apei dintr-o piscină.